Am observat că întrebarea mea a generat câteva dezbateri interesante. Parerea mea personala este că ar putea sa joace si acolo, dacă vrea el, dacă dorește să își asume această responsabilitate. Tocmai de aceea am spus că staff-ul ar trebui să discută cu jucătorii între patru ochi.
Fără îndoială Fercu are abilitățile să joace uvertură însă nu știu dacă are deprinderile necesare și doar talentul nu e suficient. Este posibil să de descurce bine însă ar trebui creat mediul necesar. În primul rând ar trebui că el să-și dorească să încerce asta. Apoi ar trebui să joace la club pe acest post și ideal într-un sistem apropiat de sistemul de atac ale Stejarilor. Ar fi folositor și un 12 alături care să comunice bine și să îl ajute din când în când pentru a se obișnui cu noul rol. Unii jucători își doresc că uvertură să se ocupe de toată organizarea și lasă totul pe umerii lor și sunt situații când indiferent de talent și abilități nu rezistă la presiune iar când ești obișnuit cu spațiile pe care le ai la fundaș s-ar putea să nu-ți placă, să nu te adaptezi și asta nu ține de cât de talentat sau rugbyist ești ci ține de ușurință cu care iei deciziile tipice poziției respective, care ține de deprindere iar pentru asta este nevoie de timp.
Andy Goode era într-o mare măsură un gras inutil în câmp dar ca uvertură era foarte bun în luarea deciziilor pentru ca atacul să functioneze și organiza exceptional echipa.
Alex Goode (Saracens) are toate calitățile cerute postului de uvertură, e un jucător mult mai bun însă realitatea este că nu se descurcă pe acest post și așa a ajuns fundaș. Chiar dacă un jucător are talentul și abilitățile necesare, timpul de joc în poziția respectivă este deosebit de important pentru că cu cât ești expus la situații de joc cât mai variate, cu atât mai mică este probabilitatea să faci greșeli și cu cât mai mult timp ești pus în situația unei uverturi cu atât mai ușor îți va fi să recunoști problemele, pericolele și să înveți cum să treci peste ele.
Aici e un articol recent care explică ce se întâmplă cu un fly-half în timpul meciului, cum e procesul de luare a deciziilor. Poate scoatem capul din mină, lăsăm politică și mai discutăm și de rugby din perspectiva tehnicianului. E lipsit de înțelepciune să arunci toată vina pe jucători în public.
Și ajungem la Vlaicu pe care l-au blamat mulți în aceste zile și nu neapărat fără motiv dar parcă s-a cam depășit măsură. Să ne punem o țâră în pielea lui. Vrea el oare să joace 10? Eu bănuiesc că nu, cred că prefer să joace centru unu și trag această concluzie din frecvență cu care apare la club în această poziție. Este foarte posibil să nu se simtă comfortabil sub presiunea la care e suspus un 10. De altfel suspectez că spaniolii l-au luat la țintă din primul minut știut fiind că greșește suturile tactice când e sub presiune. Nici 12-le nu l-a ajutat pentru că avea alte sarcini, nu de creație. Mă întreb dacă nu cumva i-ar prinde bine lui Vlaicu un Kinikinilau la 12 iar Sione să fie mutat la centru 2. Fakaosilea e tipul de centru de care nu am avut parte până acum dar de care am avut mereu nevoie. Fixează unele faze cu precizie de chirurg și știe să stea alea două secunde în plus pe picioare în așteptarea suportului. Marele lui atu este forță de penetrare și deranjul pe care îl produce în defensivă adversarului (și că să vezi minune, e și un troacar care le mai da momente de răsuflu și gramadarilor, căci nu e timid și știe să curețe o spontană). Și atunci mă întreb dacă n-ar fi mai înțelept să-l pui la 13 unde ar putea aduce și un plus în ruck când jocul se desfășoară pe culoarele din marginile terenului.
Are Vlaicu de ales dacă să joace sau nu 10? Nu prea, trebuie să joace unde e nevoie. Ce ar fi putut face în plus? Greu de spus, impresia mea e că nu a vrut să iasă din planul de joc deloc. La ieșirile agresive ale apărării spaniole ar fi fost o soluție să înțepe balonul peste blitz, să îl trimită în zonă aripilor noastre la urmărire, să varieze soluțiile că să se întrebe spaniolii ce va face la următorul șut. Blitz-ul spaniol l-a pus sub presiune începând de la aripi (de aceea ajungeau atât de des aproape de centru aripile spaniole). Tot asa am facut si noi cu Khmaladze anul trecut la Bucuresti.
Sunt opțiuni că să cerem o altă uvertură? Nu prea sunt pentru că Rose nu e în formă fizică necesară și nu transformă iar Samoa nu este cel mai sigur transformeur. Este versatil, e de urmărit evoluția lui dar nu cred că s-ar descurca mai bine ca Vlaicu dacă nu e altcineva să dea la bețe.
Și ajungem iarasi la gestionarea resurselor (uverturile de la Under 20) și constatăm că rugbyisti spre 24 de ani precum Melniciuc sau Plai abia s-au întâlnit cu lotul iar Melinte a ajuns cel mult la rugby în șapte iar Boldor este prea tânăr că să fi avut șanse până acum. Dacă mai scotocim prin Super Ligă, descoperim că nu sunt suteuri atât de siguri că Vlaicu (să nu uităm că ne-a adus victorii importante) si din pacate nu are deloc concurenta. Evident uvertura ar trebui să fie primul specialist dar nu ar trebui ignorate și alte opțiuni. Dintre cei selecționați sâmbătă selecți doar Bratu face asta regulat la club. Ar mai fi Bucur de la Baia Mare care mai da la bețe ocazional și acoperă mai multe posturi dar el nu a prins lotul până acum.
Am mai scris aici despre România A și cred că este folosită prea puțin. Acestor tineri care nu prind naționala frecvent le-ar prinde bine câteva meciuri de pregătire în ferestrele stabilite de World Rugby, chair și împotriva unor echipe din eșalonul trei precum Portugalia, Olanda, Polonia, Moldova sau cluburi din Franța sau Anglia, inclusiv liga a doua, care care i-ar scoate din zona de confort cu abordări diferite față de ceea ce vedem în Super Ligă. Am avea un argument în fața WR/RE că sprijinim Tier 3 concret, jucătorii joacă un meci decent, văd tehnicienii cluburilor ceva nou, mai schimbă impresii și poate le mai vin idei pentru că o deficiență majoră la noi este că la cluburi jucătorii progresează prea puțin, depinde numai de ei.
România A ar putea fi un mijloc excelent de a testa, de a vedea jucătorii ieșiți din zonă de confort, dacă doresc/pot să-și asume riscuri, dacă doresc să progreseze.
Am urmărit cu interes reacțiile la întrebarea mea și va mulțumesc pentru păreri. Putine critici constructive din pacate. Se poate posta și direct pe blog dacă doriți să intrăm în dialog, mie personal mi-ar face plăcere.
Precizări în urmă dialogurilor observate pe facebook:
Când m-am referit la Ailenei nu am evidențiat travaliul ci mobilitatea și potențialul de a acționa în flancuri sau pe culoarele aripilor sau nr.13. Adică pe unde am luat eseuri și unde din cauza obișnuinței cu terenul propriu, îngust comparabil cu altele, pot apărea spații.
Nu am spus că Plai ar fi trebuit să joace cu Spania ci am opinat că uverturile tinere au parte de prea puțină atenție și cum avem bază de selecție redusă, este in primul rand o eroare de management și nu a tehnicienilor Stejarilor pentru că nu pot aduce 50 de jucători la lot.
Atitudinea cu care intri pe teren este importantă și la asta contribuie mai mulți factori, nu numai jucătorii. Nu știu de ce au intrat pe teren așa aroganți și i-au dat ocazia arbitrului să îi penalizeze când de fapt ar fi trebuit să fie pregătiți la fiecare meci să avem un arbitraj ostil. Eu mă uit la declarațiile publice și observ aroganța. Spaniolii au pregătit jocul foarte bine din punct de vedere tehnic iar noi ne-am considerat de la început câștigători și nu am reușit să ne adaptăm la ce a fost în teren iar atitudinea nu se construieste in meci, e prea tarziu.
