Scutul Continental - încă o ratare. Meci surprinzător de bun în Super Ligă.

Timișoara poate pierde și cu arbitri străini, asta e singură concluzie care se poate desprinde din meciul de la Heidelberg.  

  

Îl respect pe Dan Dinu pentru că investește banii proprii în rugby chiar dacă o mare parte din buget este asigurată de primărie. Rugbyul românesc ar avea nevoie de mai mult oameni ca el. Nu sunt însă de acord cu abordarea esecurilor.  

  

M-am ținut de nas și am citit și eu schimbul de mesaje din media și social media cu managerul CSM București. Au fost de toate, zvonuri neverificate, turnători binevoitori, materiale video mai bune sau mai rele, ce mai tură vura, a fost că la fotbal, mult zgomot pentru nimic. Arbitrajul a fost în nota obișnuită, fără greșeli intenționate dar cu greșeli pentru că și arbitri sunt oameni. Nu sunt sigur că penalitatea a fost transformată, poate fi o iluzie optică cum nu pot să bag mână în foc că nu a fost. Pe undeva nervii finanțatorului timișorean pot fi de înțeles. Însă sunt arbitri vinovați de ce nu merge bine la club? A făcut Dan Dinu tot ce depinde de el pentru ca Timișoara să aibă rezultate?  

De la eșecul de anul trecut cu rușii, echipa este în derivă, fără conducere tehnică care să poată stăpâni un lot cu mulți jucători capricioși și indisciplinați, în teren sau în afară terenului. Sosene Anesi nu e antrenor, sper că e o glumă zvonul de la Telekom TV lansat de Caruceru ca  ar fi următorul antrenor de treisferturi al Stejarilor. Ati vazut tranzitii la timisoreni?  

  

                         foto HRK Facebook

Unii jucători nu mai fac față nivelului. Ori este pregătirea fizică de vina, ori vârstă, cert este însă că lotul a atins o limită și unii jucători nu mai sunt interesați de performanță. Poate e timpul să se facă puțină curățenie? Să se dubleze posturile deficitare din linia a treia? Sunt doi băieți buni la U20 la echipe din Moldova, Belehuz si Chiriac, sa-i ia  sa creasca langa veterani. 

Prea liniștiți băieții pe stadionul de la Heidelberg. Mai că îți vine să crezi că a fost doar un act de prezența. Să fie de vina salariile restanțe? Sau lipsa presiunii și concurenței pe posturi? Traiul dulce? Eu nu știu, dar Dan Dinu ar trebui să știe, el ar trebui să fie primul interesat pe ce se duc banii lui.  

  

Este Chester Williams dorit de jucători? Este venit din nou temporar, pentru sfarsitul Superligii, probabil asta e un obiectiv mai important ca Scutul Continental. Este înțelept să ții echipa fără antrenor stabil și să cârpești pe ici pe colo? Nu cred. Dan Dinu trebuie să se privească bine în oglindă, să analizeze lucid, să treacă peste capricii și să-și securizeze în primul rând el investiția, sa aduca o echipa tehnica competenta și apoi să ceară socoteală la unii și la alții. Daca nu e in stare sa ajunga in Challenge Cup si sa faca fata rigorilor, sa lase pe altii. Lupii Bucuresti nu au avut astfel de sincope si n-au pierdut cu rusi, germani sau georgieni.

Nu se poate analiza meciul de la Heidelberg, au jucat maxim 20 de minute, în rest s-a mimat. Nu sunt surprins de rezultat. Și de data asta sunt de acord că Timișoara a scris încă o data istorie, stiti, aveau ei mantra aia in social media, repetata obsesiv, #scriemistorie! Au scris istorie pentru HRK, unde se joacă rugby din 1881 ! Le-au asigurat pentru prima data in istoria rugbyului german dreptul de a juca în meciuri oficiale împotriva cluburilor din țările 6 Nations dupa 137 de ani! Bravo Timisoara! #Undemergetimaideparte? 

Tot despre arbitri o să discutăm și după partidă din Superliga, CSM București - Știința Baia Mare.  

Repriza a două a fost chiar bună, CSM a avut momente de dominare plăcute ochiului și băimărenii s-au apărat feroce. Cred însă că la una dintre faze bucureștenii au inscris eseu. TMO a fost consultat de in 3 faze diferite pentru a clarifica daca s-a culcat balonul. Din păcate filmarea nu este disponibilă și în momentul vizionării meciului nu am reușit să fac capturi de ecran dar in opinia mea, intr-una dintre cele 3 faze, mai precis la ultima, a fost eseu.

Am avut parte și aici de un mic incident cu Apjok intrat în teren să-și scoată echipa. No comment dar un om serios nu face asa ceva si sper sa fie pedepsit, asa ar fi normal. Spuneam mai sus de Sosene Anesi că e o glumă bună ideea că ar fi potrivit de antrenor de treisferturi pentru Stejari. La fel și pentru antrenorul CSM ca antrenor principal și o să mai scriu despre asta, precum si despre alte zvonuri în alt articol.

Revenind la rugby, de care avem parte din ce în ce mai puțin în ultimul timp cu atâtea scandaluri, repriza a două a fost foarte bună. Nicholas Onutu a avut un debut fulminant. Știe jocul, nu se ferește de contact, are viteză și tehnică insă ce mi-a plăcut cel mai mult este că are personalitate, initiativă și își asumă răspunderea pentru decizii. Dacă și fratele lui e la același nivel, am putea avea doi troacari buni la natională. Celălalt remarcat e Prunaru care a făcut și el un meci bun. În concluzie un transfer binevenit, mult mai bun că aducerea unui fundaș/aripă irlandez de 30 de ani, Josh Rowland. Bani cheltuiti aiurea, mai bine i-ar fi folosit pentru o echipă de U20 sau pentru un jucator tanăr.

Schimbarea la față din a două repriză a venit odată cu Faasen și Bratu. Cala nu mai poate, diferență   de viteză de execuție dintre el și Bratu este majora.

Dezamăgitoare insă linia întâi a bucureștenilor, Baia Mare a făcut ce-a vrut cu ei în ordonate și  în general primele două linii ale Zimbrilor au dominat. Pe treisferturi însă, deranj mare, baimarenii au fost aproape inexistenți. Oprea a avut câteva șuturi tactice bune dar este evident că nu se descurcă la uvertură îndeajuns de bine, poate la talia lui ar trebui încercat pe alte posturi. A fost ținut mult pe bară de Apjok și se vede.  Apărarea a câștigat meciul cu ceva noroc.

Avem ce vedea in Superliga, se poate juca rugby de calitate, nu ca la Heidelberg, insa la cat de mult se comenteaza arbitrajul si culisele am asa ... o mare lehamite.

Cupa României, Scutul Continental, Euro U18-trei meciuri, câteva idei

Finala Cupei României s-a desfășurat în anonimat, după ce a fost mutată succesiv de la București la Iași și apoi la Cluj-Napoca. A fost un meci bun ca angajament însă lipsit de cursivitate.  A reușit și domnul Apjock să câștige ceva după atâta secetă. Întreaga partidă poate fi vizualizata aici. Câteva întrebări desigur stârnite de această partidă și o scurtă concluzie: 

Este într-adevăr atât de aglomerat sezonul intern încât să fie necesar să avem meciuri de Cupă în fereastră Februarie-Martie dedicată calendarului internațional?  

  

Ce se întâmplă cu domnul Sava, unde e rugbyul șampanie pe care-l vedeam la Iași? 

Cluburile nu au nici o responsabilitate în educarea suporterilor? Este musai să auzim pe streamul rugbytv.ro scandări din repertoriul galeriilor de fotbal? Din păcate e un aspect care se repetă sistematic la Baia Mare. Este oare încurajată galeria să ofere un astfel de spectacol, doar doar se pune presiune pe arbitru, inspirându-se din fotbal? 

De ce este timpul de joc efectiv atât de mic? De ce durează atât de mult reluarea jocului la momentele fixe? Poate ar trebui că arbitrii să apeleze la sancțiuni atunci când jucătorii se mișcă atât de încet în formarea grămezii sau a tusei?  

Am privit in succesiune finala Cupei si semifinala din Scutul Continental si trebuie sa remarc arbitrajul georgian care a dat o mai mare cursivitate partidei Timisoara - Heidelberger RK. Este un aspect care ar trebui abordat la nivelul Comisiei de Arbitri pentru a reduce timpii morti de joc cat mai mult posibil si pentru a obisnui jucatorii cu un ritm mai rapid.

Calificarea în Cupa Challenge putea fi tranșată de Timișoara încă din acest meci însă din pricina delăsării s-a terminat 26-20, scor care îi ține pe Heidelberger RK în cursa, nemții fiind periculoși acasă. 

Prima repriza a fost bună, Timișoara și-a impus jocul și nu le-a dat ocazia germanilor să se apropie periculos de buturile proprii. Luiters a avut un rol extrem de important, a impus ritmul și direcția meciului și este un mare câștig pentru echipă. Seniloli aducea confuzie și avea sclipiri doar pe contraatac. Fijianul nu știe să comunice cu înaintarea, da pase de spital și este labil, este departe de nivelul cerut în Challenge Cup. Sud-africanul este un jucător de rasă și pare să se implice în luarea deciziilor. Rupanu nu a strălucit dar și-a făcut treaba bine atât cât a jucat. Vlad Popa a prins câteva meciuri titular, sper să rămână acolo însă este nevoie să fie mai incisiv în atac. Este un jucător cerebral, sigur va găsi metode să evolueze însă are nevoie și de coaching adecvat pe care Sosene Anesi nu cred că îl poate oferi.  

Ce s-a întâmplat în repriza a două? Delăsare, relaxare și probabil lipsă de pregătire fizică dublată de viață nesportiva a unora care gafuiau serios încă din minutul 30. Poate nu ar strica o curățenie în lot și mai multă fermitate și profesionalism din partea conducerii. Există o generație de 21-22 de ani de certă valoare, care poate fi stricată de obiceiurile unor veterani. Ratarea calificării ar putea fi catastrofală pentru club și este de neînțeles cum unii jucători nu înțeleg că este o dublă manșa de importantă capitală.   

M-a bucurat în mod deosebit eseul lui Lemnaru, în special maniera în care a înscris. După accidentarea la tendonul lui Ahile nu am văzut la el aplombul de odinioară ba chiar a arătat frică de contact. Ei bine, la eseul cu HRK nu am mai văzut asta. Sper că este pe drumul cel bun.  

  

România U18 a arătat limitele intrecerilor de juniori interne la Campionatul European de la Poznan. Strategia de a odihni jucători de bază în meciul cu francezii este greu de înțeles. Scopul unei astfel de competiții este ca jucătorii să câștige experiență, sa invete, nu să bifeze formal un meci cu scor fluviu.  

Chiar din minutul 5 al partidei cu francezii am văzut o obsesie mai veche a mea, apărarea tusei în preajma propriei linii de eseu. Exemplific cu pozele din meciul cu Franța pentru că îmi este pur și simplu lene să fac 4-5 capturi de imagine cu aceeași eroare. Nu s-a interceptat nici o aruncare în acest fel.  

De ce oare au ales să mizeze pe o intercepție și să neglijeze apărarea molului? Sper că nu au învățat aceasta abordare de la echipă tehnică și e doar o rătăcire cauzată de tinerețe si emotie. În minutul 35:50 al meciului cu rușii se apăra la fel la o margine în propriul 22 și le dau astfel ocazia adversarilor să câștige teren fără mare efort si se termina cu eseu.  Urmează încă un eseu, pe fondul precipitării și gata meciul. Din nou în minutul 41, aceeași schema păguboasă, urmată de spatiu câștigat ușor de ruși care ne pun lejer în recul printr-o abordare simplă dar consistentă a tusei care exploatează așezarea noastră la ciupeală. E rugby nu poker!

Îngrijorător este că am văzut în trecut astfel de tentative de apărare în 5 metri și la seniori. Nu am uitat primul eseu din 2016 de la Tbilisi.  Cine era antrenor pe înaintare atunci? Am mai văzut asta în 2017 când a venit Clătită, cum îi spuneau "cunoscătorii" ? 

Poziția în grămadă în meciul cu francezii a fost dezastruoasă, oare asta învață la club de la antrenori? 

Meciul Rusia U18 - Romania U18 inregistrat

 Aspecte pozitive:   

•  Se încearcă mai mult recuperarea balonului la sol.  
•  Se da drumul mai mult pe troacari  
•  Agresivitate în apărare 

 Aspecte negative: 

•  Lipsă de decizie la demi și uvertură 
•  Apărare dezorganizată 
•  Lipsă de pregătire mentală 
•  Pozitionare gresita a liniei de treisferturi in atac

Desigur sunt mai multe aspecte negative însă cred că pregătirea mentală este neglijată. Talent mai este dar nu avem tărie de caracter să revenim dupa infrangeri sau eseuri primite și nici perseverență. Este normal să mai și pierzi, ceea ce este anormal este să o faci constant pe aceleași greșeli tehnice și de abordare. Cu toate acestia sunt aceeiasi antrenori si la juniori si la Sevens in ciuda nereusitelor pe banda rulanta. Este o îngemănare de factori și pe viitor va trebui să nu mai neglijăm pregătirea pshilogica sau expertiza punctuala  unor antrenori din alte sporturi precum atletismul. Antrenorilor de copii le-ar folosi ceva lecturi din domeniu. Nu e rocket science, chiar și cărțile de formare personală pot fi folositoare dar evident nu trebuie evitat sfatul specialistului. Poate ar fi bine ca la cursurile Academiei de rugby (mai există?) să participe și un psiholog specializat în sport. Sunt multe de spus aici, voi continua pe tema juniorilor in alte articole. 

Echipele de juniori vor trebui să fie principală preocupare nu numai a FRR, dar a fiecărui club dacă dorim să supraviețuim la acest nivel. Miza nu este Federația, un presedinte, un antrenor sau cluburile ci viitorul intregului rugby românesc. Controversa cu jucătorii străini este inutilă, nu sunt ei vinovați că la cluburi nu se face treaba cum trebuie la juniori și nici că unii dintre "francezi", crescuți aici în țara, nu vin la Tbilisi. Poate cineva contesta plus valoarea adusă lotului, angajamentul și loialitatea unor Van Heerden sau Fonovai? Nu cred. Este o temă falsă discutia despre prezența jucătorilor naturalizați in randul Stejarilor care mută atenția de la principala problemă: mulți dintre cei implicați la nivel de juniori nu își fac treaba cum trebuie. Există zone și cluburi care produc constant (Constanța, Suceava, Bucuresti) însă este prea puțin si se sar categorii de varsta chiar si acolo. Pentru a avansa va trebui să reformam sistemul și să învățam să accesăm resurse noi (financiare, umane), pe scurt să învățam să ne depășim propriile limite.  Nu ne folosește la nimic în acest moment că am bătut pe vremuri Franța.