luni, 2 aprilie 2018

Cupa României, Scutul Continental, Euro U18-trei meciuri, câteva idei

Finala Cupei României s-a desfășurat în anonimat, după ce a fost mutată succesiv de la București la Iași și apoi la Cluj-Napoca. A fost un meci bun ca angajament însă lipsit de cursivitate.  A reușit și domnul Apjock să câștige ceva după atâta secetă. Întreaga partidă poate fi vizualizata aici. Câteva întrebări desigur stârnite de această partidă și o scurtă concluzie: 

Este într-adevăr atât de aglomerat sezonul intern încât să fie necesar să avem meciuri de Cupă în fereastră Februarie-Martie dedicată calendarului internațional?  
  
Ce se întâmplă cu domnul Sava, unde e rugbyul șampanie pe care-l vedeam la Iași? 

Cluburile nu au nici o responsabilitate în educarea suporterilor? Este musai să auzim pe streamul rugbytv.ro scandări din repertoriul galeriilor de fotbal? Din păcate e un aspect care se repetă sistematic la Baia Mare. Este oare încurajată galeria să ofere un astfel de spectacol, doar doar se pune presiune pe arbitru, inspirându-se din fotbal? 

De ce este timpul de joc efectiv atât de mic? De ce durează atât de mult reluarea jocului la momentele fixe? Poate ar trebui că arbitrii să apeleze la sancțiuni atunci când jucătorii se mișcă atât de încet în formarea grămezii sau a tusei?  

Am privit in succesiune finala Cupei si semifinala din Scutul Continental si trebuie sa remarc arbitrajul georgian care a dat o mai mare cursivitate partidei Timisoara - Heidelberger RK. Este un aspect care ar trebui abordat la nivelul Comisiei de Arbitri pentru a reduce timpii morti de joc cat mai mult posibil si pentru a obisnui jucatorii cu un ritm mai rapid.

Calificarea în Cupa Challenge putea fi tranșată de Timișoara încă din acest meci însă din pricina delăsării s-a terminat 26-20, scor care îi ține pe Heidelberger RK în cursa, nemții fiind periculoși acasă. 

Prima repriza a fost bună, Timișoara și-a impus jocul și nu le-a dat ocazia germanilor să se apropie periculos de buturile proprii. Luiters a avut un rol extrem de important, a impus ritmul și direcția meciului și este un mare câștig pentru echipă. Seniloli aducea confuzie și avea sclipiri doar pe contraatac. Fijianul nu știe să comunice cu înaintarea, da pase de spital și este labil, este departe de nivelul cerut în Challenge Cup. Sud-africanul este un jucător de rasă și pare să se implice în luarea deciziilor. Rupanu nu a strălucit dar și-a făcut treaba bine atât cât a jucat. Vlad Popa a prins câteva meciuri titular, sper să rămână acolo însă este nevoie să fie mai incisiv în atac. Este un jucător cerebral, sigur va găsi metode să evolueze însă are nevoie și de coaching adecvat pe care Sosene Anesi nu cred că îl poate oferi.  

Ce s-a întâmplat în repriza a două? Delăsare, relaxare și probabil lipsă de pregătire fizică dublată de viață nesportiva a unora care gafuiau serios încă din minutul 30. Poate nu ar strica o curățenie în lot și mai multă fermitate și profesionalism din partea conducerii. Există o generație de 21-22 de ani de certă valoare, care poate fi stricată de obiceiurile unor veterani. Ratarea calificării ar putea fi catastrofală pentru club și este de neînțeles cum unii jucători nu înțeleg că este o dublă manșa de importantă capitală.   

M-a bucurat în mod deosebit eseul lui Lemnaru, în special maniera în care a înscris. După accidentarea la tendonul lui Ahile nu am văzut la el aplombul de odinioară ba chiar a arătat frică de contact. Ei bine, la eseul cu HRK nu am mai văzut asta. Sper că este pe drumul cel bun.  
  
România U18 a arătat limitele intrecerilor de juniori interne la Campionatul European de la Poznan. Strategia de a odihni jucători de bază în meciul cu francezii este greu de înțeles. Scopul unei astfel de competiții este ca jucătorii să câștige experiență, sa invete, nu să bifeze formal un meci cu scor fluviu.  

Chiar din minutul 5 al partidei cu francezii am văzut o obsesie mai veche a mea, apărarea tusei în preajma propriei linii de eseu. Exemplific cu pozele din meciul cu Franța pentru că îmi este pur și simplu lene să fac 4-5 capturi de imagine cu aceeași eroare. Nu s-a interceptat nici o aruncare în acest fel.  


De ce oare au ales să mizeze pe o intercepție și să neglijeze apărarea molului? Sper că nu au învățat aceasta abordare de la echipă tehnică și e doar o rătăcire cauzată de tinerețe si emotie. În minutul 35:50 al meciului cu rușii se apăra la fel la o margine în propriul 22 și le dau astfel ocazia adversarilor să câștige teren fără mare efort si se termina cu eseu.  Urmează încă un eseu, pe fondul precipitării și gata meciul. Din nou în minutul 41, aceeași schema păguboasă, urmată de spatiu câștigat ușor de ruși care ne pun lejer în recul printr-o abordare simplă dar consistentă a tusei care exploatează așezarea noastră la ciupeală. E rugby nu poker!


Îngrijorător este că am văzut în trecut astfel de tentative de apărare în 5 metri și la seniori. Nu am uitat primul eseu din 2016 de la Tbilisi.  Cine era antrenor pe înaintare atunci? Am mai văzut asta în 2017 când a venit Clătită, cum îi spuneau "cunoscătorii" ? 


Poziția în grămadă în meciul cu francezii a fost dezastruoasă, oare asta învață la club de la antrenori? 



Meciul Rusia U18 - Romania U18 inregistrat

 Aspecte pozitive:   
  •  Se încearcă mai mult recuperarea balonului la sol.  
  •  Se da drumul mai mult pe troacari  
  •  Agresivitate în apărare 
 Aspecte negative: 
  •  Lipsă de decizie la demi și uvertură 
  •  Apărare dezorganizată 
  •  Lipsă de pregătire mentală 
  •  Pozitionare gresita a liniei de treisferturi in atac
Desigur sunt mai multe aspecte negative însă cred că pregătirea mentală este neglijată. Talent mai este dar nu avem tărie de caracter să revenim dupa infrangeri sau eseuri primite și nici perseverență. Este normal să mai și pierzi, ceea ce este anormal este să o faci constant pe aceleași greșeli tehnice și de abordare. Cu toate acestia sunt aceeiasi antrenori si la juniori si la Sevens in ciuda nereusitelor pe banda rulanta. Este o îngemănare de factori și pe viitor va trebui să nu mai neglijăm pregătirea pshilogica sau expertiza punctuala  unor antrenori din alte sporturi precum atletismul. Antrenorilor de copii le-ar folosi ceva lecturi din domeniu. Nu e rocket science, chiar și cărțile de formare personală pot fi folositoare dar evident nu trebuie evitat sfatul specialistului. Poate ar fi bine ca la cursurile Academiei de rugby (mai există?) să participe și un psiholog specializat în sport. Sunt multe de spus aici, voi continua pe tema juniorilor in alte articole. 

Echipele de juniori vor trebui să fie principală preocupare nu numai a FRR, dar a fiecărui club dacă dorim să supraviețuim la acest nivel. Miza nu este Federația, un presedinte, un antrenor sau cluburile ci viitorul intregului rugby românesc. Controversa cu jucătorii străini este inutilă, nu sunt ei vinovați că la cluburi nu se face treaba cum trebuie la juniori și nici că unii dintre "francezi", crescuți aici în țara, nu vin la Tbilisi. Poate cineva contesta plus valoarea adusă lotului, angajamentul și loialitatea unor Van Heerden sau Fonovai? Nu cred. Este o temă falsă discutia despre prezența jucătorilor naturalizați in randul Stejarilor care mută atenția de la principala problemă: mulți dintre cei implicați la nivel de juniori nu își fac treaba cum trebuie. Există zone și cluburi care produc constant (Constanța, Suceava, Bucuresti) însă este prea puțin si se sar categorii de varsta chiar si acolo. Pentru a avansa va trebui să reformam sistemul și să învățam să accesăm resurse noi (financiare, umane), pe scurt să învățam să ne depășim propriile limite.  Nu ne folosește la nimic în acest moment că am bătut pe vremuri Franța.  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Romania A 5 - 41 England Counties. Pregătire fizică deficitara

Meciul l-am văzut pe rugbytv.ro iar minutele fac referire la acest video, nu la timpul de joc. Recomand să vizualizați fazele pentru că fo...